Eșecul în era digitală: de ce este important să greșești și să înveți din mers

Într-o lume digitală în continuă schimbare, succesul profesional nu mai înseamnă perfecțiune, ci capacitatea de a învăța rapid din greșeli. Tehnologia evoluează constant, iar angajații se văd adesea în situații în care trebuie să se adapteze „din mers” la noi aplicații, noi procese și noi metode de lucru. În acest context, eșecul devine o etapă firească a învățării.

Proiecte precum DIGIFORM – Competențe Digitale pentru Angajații din Regiunea București–Ilfov încurajează această mentalitate deschisă, axată pe învățare continuă și pe ideea că a greși face parte din procesul de dezvoltare profesională, mai ales atunci când vorbim despre dobândirea de competențe digitale.

Frica de eșec blochează învățarea

Mulți angajați, mai ales cei care nu au crescut odată cu tehnologia, se simt intimidați de instrumentele digitale. Frica de a greși într-o platformă nouă, de a „strica ceva” sau de a fi judecați pentru lipsa de experiență digitală îi determină să evite învățarea sau să rămână pasivi.

Această frică este una dintre principalele bariere în calea digitalizării forței de muncă. De aceea, e esențial ca formarea digitală să includă și componenta de încurajare psihologică: să creeze spații sigure în care angajații pot învăța, pot greși, pot repeta și pot deveni mai buni fără teama de penalizare.

Cultura „Try, Fail, Improve” – o necesitate în economia digitală

Una dintre valorile centrale ale ecosistemului digital este agilitatea – capacitatea de a testa rapid idei, de a identifica ce nu funcționează și de a ajusta cursul în timp real. Această abordare – „încearcă, greșește, îmbunătățește” – este promovată în startup-uri, în companii tech, dar și în strategiile moderne de formare profesională.

Aplicată în formarea angajaților, această cultură presupune:

• Acceptarea greșelii ca parte normală a procesului de învățare;
  
• Încurajarea auto-reflecției: „Ce am învățat din ce nu a mers?”;
  
• Crearea de contexte de practică, nu doar de teorie;
  
• Feedback constructiv, nu critică.
  

Cum promovează DIGIFORM această mentalitate

Proiectul DIGIFORM pune accent pe formare practică, pe învățare progresivă și pe adaptarea la nivelul real al fiecărui angajat. Prin cursurile oferite, participanții:

• au acces la resurse și platforme prietenoase, unde pot exersa fără presiune;
  
• sunt încurajați să adreseze întrebări, să experimenteze, să învețe în ritmul lor;
  
• dobândesc încredere prin succesive mici reușite, nu doar prin performanță perfectă.
  

Această abordare reduce semnificativ stresul asociat învățării digitale și crește șansele ca noile cunoștințe să fie asimilate cu adevărat, nu doar bifate formal.

De ce este important să normalizăm eșecul în învățarea digitală

• Pentru că nimeni nu stăpânește totul de la început – iar digitalul este un teritoriu în permanentă transformare;
• Pentru că frustrarea și blocajul pot fi evitate dacă există o cultură a experimentării și a feedbackului pozitiv;
• Pentru că angajații învață mai bine prin practică decât prin teorie pură;
• Pentru că mentalitatea de învățare continuă este cheia adaptabilității într-o economie în care locurile de muncă se transformă rapid.

În era digitală, eșecul nu este finalul drumului, ci începutul progresului. A greși înseamnă că încerci. Iar dacă înveți din greșeli, evoluezi. Este un adevăr pe care tot mai multe organizații îl înțeleg și îl aplică, mai ales în procesele de formare profesională.

Prin proiecte ca DIGIFORM, România face un pas important în direcția creării unei forțe de muncă nu doar digitalizate, ci și reziliente, curajoase și deschise la învățare. Pentru că într-o lume în care totul se schimbă, cel mai valoros angajat nu este cel care știe totul, ci cel care nu se teme să învețe.